Grecia a scăpat pentru moment de faliment datorită unui ajutor financiar de 130 miliarde euro, însă o parte din liderii europeni şi chiar finanţatorii internaţionali apreciază că posibilitatea ca statul elen să aibă nevoie de un al treilea pachet de bailout este foarte ridicată.
Statele europene s-au angajat să consfinţească în constituţii austeritatea într-o perioadă în care Europa este ameninţată de recesiune, iar pentru a evita o nouă criză financiară BCE a injectat sume enorme în bănci care însă riscă să destabilizeze sistemul.
Europa a ieşit de la terapie intensivă, dar în loc de o convalescenţă rapidă, riscă să rămână cu boli cronice epuizante. Provocarea pe care Europa o are acum în faţă este aceea de a evita să se complacă în situaţia actuală, de a reveni pe creştere economică, dar să reducă în acelaşi timp timp datoria şi să prevină ca politicile naţionale să destrame uniunea monetară, scrie Thomson Reuters.
Summitul UE de săptămâna trecută, în care liderii europeni au semnat pactul fiscal prin care Germania vrea să impună disciplina bugetară în Europa, a fost primul din ultimii doi ani care nu a fost total dominat de "schimburi de focuri" în lupta cu criza datoriilor. "Aceasta nu a fost - ceea ce reprezintă ceva nou - o întâlnire axată pe managementul crizei. A fost o reuniune axată pe creştere", a declarat preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.
Şi de creştere economică au nevoie statele europene, în condiţiile în care CE estimează că anul acesta economia UE va stagna, iar cea a zonei euro se va comprima cu 0,3%. De altfel, înrăutăţirea perspectivelor economice a determinat deja Spania şi Olanda, unul dintre cei mai vocali promoteri ai austerităţii, să anunţe că nu pot respecta ţintele de deficit bugetar, care de altfel sunt mai mari decât cele tolerate de CE.
Grecia este departe de a fi vindecată
