Banca Naţională a României deţine o rezervă de bani tipăriţi „echivalentă cu câteva zeci de procente bune din masa monetară“, necesară pentru momente de panică bancară precum cele din anii '90-2000 a declarat azi-dimineaţă, guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

„O panică bancară se tratează cu munţi de bani vizibili. O panică iraţională, moment pe care l-am trăit de câteva ori, ultima dată în 2000, şi niciodată n-a fost tratat cu sfaturi. La ghişeu, dacă ai cumva neinspiraţia să ţii o teorie monetaristă, sporeşti panica, retragerile sunt şi mai mari. Să ştiţi că BNR are o rezervă de bani tipăriţi, substanţială, câteva zeci de procente bune din masa monetară. Este un stoc de rezervă indispensabil“, a spus Isărescu, la un seminar privind relaţia dintre masa monetară şi inflaţie.

Mărirea masei monetare nu provoacă scumpiri

Isărescu a insistat că trebuie promovat în public un discurs mai puţin simplist privind rolul BNR în evoluţia masei monetare şi relaţia masa monetară-inflaţie, arătând că de cele mai multe ori majorarea preţurilor nu a avut o legătură directă cu evoluţia masei monetare.

„În fiecare decembrie din 1990 încoace, masa monetară creşte în termeni reali cu 8-10%. De ce? Pentru că în decembrie se fac cadouri. Orice bancher vă spune că acest lucru este adevărat (...) Dacă omul scoate banii şi vrea să plătească cash“, a mai spus şeful băncii centrale.

Guvernatorul BNR nu a specificat indicatorul de masă monetară la care se referă (M1, M2 sau M3), precizând că nu doreşte să furnizeze o cifră privind rezerva de bani.

Potrivit datelor BNR, masa monetară în sens restrâns M1 (numerar în circulaţie şi depozite overnight) era la finele lunii ianuarie de 86,5 miliarde de lei, masa monetară intermediară M2 ( M1 plus depozite cu durata iniţială de până la doi ani) totaliza 212,4 miliarde de lei, iar masa monetară în sens larg M3