“Publicului i s-a transmis un mesaj uniform, potrivit caruia stresul e întotdeauna dăunător”, spune Janet Di Pietro, psiholog la Universitatea Johns Hopkins. “Și e păcat, pentru că cei mai mulți oameni au cele mai bune performanțe când lucrează într-o stare de ușor stres”.

Sigur, stresul poate fi dăunător, în special dacă reacționezi la el prin furie, depresii sau bei cinci pahare de scotch la rând. Dar cum rămâne cu partea pozitivă? În unele situații, stresul poate fi și benefic.

Puțin stres ne poate pregăti pentru a face mai multe în viitor, crescându-ne rezistența. Chiar și atunci când e extrem, stresul poate avea unele efecte pozitive – motiv pentru care, pe lângă sindromul stresului posttraumatic, unii psihologi încep să definească un fenomen numit “creștere posttraumatică”.

Așa cum spunea și Spencer Rathus în “Psychology: Concepts and Connections”, citat de revista Newsweek, puțin stres “e sănătos și necesar pentru a ne menține alerți și ocupați”. E un lucru care nu prea reiese din cercetările științifice ale ultimilor ani. “Publicului i s-a transmis un mesaj uniform, potrivit caruia stresul e întotdeauna dăunător”, spune Janet Di Pietro, psiholog la Universitatea Johns Hopkins. “Și e păcat, pentru că cei mai mulți oameni au cele mai bune performanțe când lucrează într-o stare de ușor stres”.

Reacția la stres – adică reacția hormonală a corpului la pericol, nesiguranță sau schimbare – a apărut pentru a ne ajuta să supraviețuim, iar dacă învățăm cum să o controlăm astfel încât să nu ne domine viețile, încă ne mai poate ajuta. Pe termen scurt, stresul ne poate energiza, “revigorându-ne mecanismele pentru a face ceea ce avem de făcut”, spune Judith Orloff, psihiatru la UCLA. Pe termen lung, stresul ne poate motiva pentru a fi mai performanți pentru lucrurile care contează.

Mulți dintre noi avem tendi