În perioada 20–24 februarie a.c., s-a desfăşurat, la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, un curs pentru îmbunătăţirea performanţei profesioniştilor din domeniul sănătăţii privind importanţa unei mai bune organizări a muncii în cadrul serviciilor de recuperare a stărilor vegetative, în baza unui proiect cofinanţat din Fondul Social European. Deschiderea a fost făcută de dna dr. Mihaela Hărătău, manager de proiect, iar pe parcursul celor cinci zile de curs s-au perindat la pupitru conferenţiari care au expus: • Criterii de admisie în terapia intensivă • Algoritm de monitorizare a pacientului în terapia intensivă • Edemul cerebral posttraumatic – monitorizare, management terapeutic (dr. Raluca Ungureanu) • Transportul pacientului critic • Ventilaţia mecanică protectivă • Resuscitarea cerebrală (dr. Liana Mirea) • Traheostomia (dr. Ileana Linaru şi dr. Dan Alexianu) • Rolul nursingului în recuperarea stărilor vegetative • Psiho- şi kinetoterapie • Terapia aferentării • Aplicaţii practice (EEG şi PE) • Managementul pacientului aflat în stare vegetativă • Comparaţie între Belgia şi ţările în curs de dezvoltare (dr. Dan Alexianu) • Aspecte medico-legale, juridice, religioase şi socio-economice (conf. dr. Ioana Grinţescu şi dr. Dan Alexianu). Nucleul informaţional al cursului a fost completat de ampla prelegere despre tulburările de conştienţă susţinută de dr. Audrey Vanhaudenhuyse, cercetător la Universitatea din Liège. Dată fiind expertiza pe care o deţine în stările vegetative, i-am solicitat un scurt interviu. – Cum sunt asistate stările vegetative în Uniunea Europeană? – În Belgia, pacienţii cu leziuni cerebrale severe sunt trataţi în secţiile de îngrijiri intensive timp de câteva săptămâni sau chiar luni, apoi, după caz, sunt transferaţi în secţiile de neurologie sau neurochirurgie. După ce sunt stabilizaţi, pacienţii intră în cadrul unui proiect