Universităţile autohtone au înţeles că au trecut vremurile în care înmatriculau pe bandă rulantă absolvenţi români de liceu, aşa că racolează din străinătate.

În urmă cu câteva zile, Alexandru Ghiţă, preşedintele grupului Educativa (care dezvoltă proiecte educaţionale), a participat la târgurile educaţionale din Uzbekistan şi Georgia, unde a căutat studenţi pentru Universitatea Româno-Americană. S-a întors cu câteva sute de contacte, ale unor tineri care, deşi nu ştiau multe despre România, îşi doreau să înveţe într-o ţară europeană, la preţuri mici- 2.000 de euro pe an, în cazul Universităţii Româno-Americane.

Surse de studenţi

“Intrarea pe pieţele non- europene e o oportunitate acum, care nu va ţine decât câţiva ani", spune Ghiţă, precizând că, la ora actuală, Orientul Mijlociu, Asia Centrală şi Africa de Nord sunt cele mai bune surse de studenţi pentru instituţiile ce vor să-şi dezvolte latura internaţională.

"Tinerilor din Orientul Mijlociu le lipsesc opţiunile educaţionale în ţările lor, iar cei din Asia Centrală au acces la resurse financiare datorită petrolului şi gazelor. Cu cei din Africa de Nord şi cea Subsahariană e mai greu, pentru că riscul de imigraţie e foarte mare şi nu poţi şti exact cine vrea să fie student pe bune, cine nu", explică el.

“Study in Romania"

Alexandru Ghiţă spune că cea mai eficientă formă de promovare pentru România ar fi un demers de grup, în care să fie incluse principalele 10-15 universităţi din ţară, cu toate profilurile, de la medicină, la cel tehnic. “Programe de tipul «Study in Germany» (Studiază în Germania" există aproape în toate ţările, inclusive în cele balcanice, şi sunt susţinute de guverne. Într-adevăr, pentru un astfel de demers, e nevoie de alocarea de resurse, de profesori care să predea într-o limbă străină, eventual de profesori străini aduşi în