Revenirea lui Vladimir Putin la conducerea Rusiei, de la care UE cumpără 36% din importurile totale de gaze naturale şi 30% din cele de petrol, perturbările livrărilor de gaze ruseşti devenite deja tradiţionale pe timp de iarnă şi tendinţa Germaniei de a favoriza proiectele de energie ruseşti în detrimentul celor europene scot în evidenţă necesitatea diversificării surselor de combustibili şi a măririi gradului de independenţă energetică al Europei, dar şi al României.
Comisia Europeană a atenţionat luna trecută România, Estonia, Olanda, Bulgaria, Spania Slovacia, Cipru şi Luxemburg că acţionează prea lent pentru liberalizarea pieţei energiei şi a avertizat că aceste ţări ar putea fi amendate de Curtea Europeană de Justiţie dacă nu implementează reformele cerute de UE.
România şi Estonia sunt însă printre ţările din UE cu cel mai redus grad de dependenţă de importurile de energie, mai mare doar decât cel al Danemarcei. Din 2007 până în 2009, România şi-a redus gradul de dependenţă de la 31,5% la 20,3%, potrivit unui raport al CE. Media în UE este de aproape 54%.
Îngrijorător este faptul că printre statele importante cu cea mai mare dependenţă de importurile de energie figurează Spania, Irlanda, Italia şi Portugalia, economii cu probleme care ar fi lovite sever de scumpirea preţurilor combustibililor.
CE consideră că privatizarea reţelelor de distribuţie va întări independenţa şi puterile autorităţilor naţionale de regle-mentare şi va îmbunătăţi "funcţionalitatea pieţelor de retail în beneficiul consumatorilor", scrie ageţia UPI.
Rusia, o ameninţare pentru independenţa energetică?
Ponderea importurilor de gaze naturale ruseşti în totalul importat de UE s-a redus spectaculos în ultimele două decenii, de la aproape 75% în 1990 la 36%, în timp ce consumul de gaze ruseşti a rămas constant, ceea ce se poate explica prin faptu
