Se apropie ziua în care renunţarea voluntară la o parte din datoria Greciei de către investitorii privaţi va deveni realitate. Mult a fost lăudat şi cerut acest pas, dar se pare că şansele de succes ale unei asemenea măsuri sunt extrem de mici.

Nimeni nu renunţă la bani de bunăvoie şi nesilit de nimeni. Este o realitate pe care grecii o constată în cel mai dureros mod posibil. Până joi seară a mai rămas răgaz pentru ca deţinătorii privaţi de obligaţiuni elene să vină cu ele la schimbat. Doar cî schimbul acesta presupune şi un dar de 53,5% din valoarea acestor titluri făcut guvernului de la Atena. Pentru restul de valoare rămas încă intact nominal, cabinetul Papademos va emite obligaţiuni noi pe termen mai lung. Experţii financiari afirmă însă că pierderea totală prin această operaţiune va fi de 70%.

Şi dacă nu vor vrea toţi creditorii privaţi să facă bani cadou? Atunci există şi o prevedere de urgenţă, un fel de schimb forţat al titlurilor de stat, dar elenii sunt optimişti şi cred că nu va fi nevoie de aşa ceva. Toţi în afară de greci nu sunt atât de optimişti. De aceea nici nu e de mirare că s-a scurs în spaţiul public un document confidenţial al Asociaţiei Mondiale a Bancherilor care creionează un scenariu sumbru în cazul unui faliment elen. Costurile totale s-ar situa în jurul pragului de 1000 de miliarde Euro. Cea mai afectată instituţie ar fi chiar Banca Centrală Europeană cu o expunere pe Grecia de 177 miliarde Euro, adică dublul capitalului său propriu. Dincolo de cifre, autorii documentului bancherilor mai fac o afirmaţie: Renunţarea voluntară la datoria Greciei este la fel de voluntară precum o mărturisire făcută inchiziţiei spaniole..

Slăbiciunea lui David Cameron m-a făcut să demisionez (The Telegraph)

Marea Britanie are nevoie de un referendum în care să decidă cum îşi va construi relaţia cu UE disfuncţională. Coti