Nici măcar nu a depus un prea mare efort ca să îi iasă. I s-a întîmplat. Aşa, deodată. L-a luat pe nepregătite ca o deflorare, deoarece a făcut ceva care pare simplu, dar de fapt este foarte greu: a deschis gura!
Şi nu a deschis-o oricum, la o şuetă, la o cafea pe canapea, ci la o emisiune televizată, unde a vorbit, lejer, despre implicarea armatei române în Pogromul de la Iaşi. Iată-l pe Dan Şova, acum deja fost purtător de cuvânt, ferm, ca o coafură nerezistentă: "Nu s-a petrecut niciodată în România ce se spunea că s-ar fi petrecut. Nu au fost ucişi evreii. Datele istorice arată că la Iaşi au fost omorâţi 24 de cetăţeni români de origine evreiască, de soldaţii din armata germană"…
Pe Caţavencu-politicianul demagog, oportunist şi semidoct, pe Pristanda- poliţaiul servil şi abuziv, pe Agamemnon Dandanache, Agamiţă-personajul care sugerează prin asociaţiile numelui – Agamemnon (cuceritorul Troiei) şi Dandanache – o “dandana", pe Conu Leonida- birocratul pensionar, pe Coriolan Drăgănescu-studentul orator incoerent ideologic îi ştim cu toţii, a avut grijă Caragiale să ni-i împlânte adânc şi irevocabil în minte.
Dar nu credeam să dea năvală toţi peste noi, întrupaţi brusc într-o singură persoană. Şi, cine şi-ar fi închipuit că o să fie comentat şi la piaţă? Este adevărat, într-un mod "ciudat", cam pe măsura lui, ceva de genul "Ce-o fi vrut să spună, maică? Naiba ştie!". Semidoctul a făcut să roşească celebra frază a lui Toma Caragiu "îmi permiteţi, eu sunt un pic semidoctor...", a produs stupoare pe plan internaţional şi a pus conducerea PSD într-o situaţie delicată. Îi mai lipsea un număr de dans în pielea goală, singurele accesorii pentru a-şi acoperi goliciunea fiind nişte cartoane pe care să scrie mare, ca în desenele animate, "Sucker".
A fost anunţat că nu mai activează ca purtător de cuvânt al partidului până când nu pleacă la Washington, la Mu
