Actualul sediu al parohiei romano-catolice a adăpostit primul colegiu unitarian din Cluj.
Construită la jumătatea secolului al XV-lea, clădirea parohiei romano-catolice, a îndeplinit de a lungul vremii diverse roluri. Ea a adăpostit primul colegiu unitarian şi l-a găzduit pe împăratul Iosif al II-lea, la trecerea sa prin cetatea Clujului. În perioada comunistă - datorită poziţiei sale centrale - clădirea parohiei a fost unul dintre sediile Securităţii.
Centrul unui oraş este pentru fiecare comunitate centrul vieţii sale sociale. La fel a fost - şi este - şi cazul Clujului. Decizia de a se construi un centru civic a fost impusă de faptul că cetatea Clujului se afla pe principalul drum comercial al Evului Mediu, care lega Transilvania de Occidentul Europei. A doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost caracterizată prin accentuarea preocupărilor urbanistice ale edililor oraşului, preocupări care s au axat pe sistematizarea Clujului. Primă iniţiativă s-a materializat în amenajarea pieţii centrale a oraşului. Noile case ridicate atunci sunt urmaşele celor vechi, care au fost proprietate a bisericii catolice sau ale unor negustori bogaţi, negustori care în mare parte erau de origine germană.
Poarta bisericii Sfântul Mihail
Primele propuneri vizând sistematizarea au apărut în anul 1862 şi vehiculează ideea potrivit căreia catedrala Sfântul Mihail trebuie să constituie centrul oraşului. Ideea a fost unanim împărtăşită şi, astfel, în jurul bisericii, au fost edificate celelalte construcţii.
Pentru a facilita circulaţia pietonilor, casele, care încadrau piaţa centrală, au fost mărginite de trotuare. Din această cauză, aceste trotuare aveau o lăţime de 5 metri. Fluidizarea traficului atelajelor vremii a fost asigurată prin realizarea unei şosele de centură, lată de 12 metri, în jurul catedralei Sfântul Mihail.
Una dintre clădirile repre
