"Săraca ţară bogată" este o expresie care leşină în faţa rezervelor incredibile ale statului. Valabilă doar pentru românii de rând, adică pentru oamenii absolut normali, care muncesc bine şi corect contra unui salariu, în general de mizerie, sintagma asta încropită pe un paradox, în care se suspină şi se plânge cu adevărat de zeci şi sute de ani, începe să-şi piardă… credibilitatea. Fiindcă în realitate şi dincolo de ochii populaţiei, majoritar săracă, România pare a fi ţara salariilor de huzur. Nimeni n-ar fi crezut, până mai ieri! Noroc însă cu dezvăluirile din raportul Curţii de Conturi: un salariu de un miliard şi jumătate de lei pe lună(!) primit de "şefa" Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). Adică, persoana care, încasând un salariu de 29.000 de euro pe lună (aproape de 20 de ori mai mare decât al şefului statului!) a creat dezordine şi haos financiar în perioada 2006-2011, transferând din bugetul statului în buzunarul propriu circa 2.000.000 de euro! În plină criză, ştirea are efectul unei bombe.

Mai mult decât atât, în plan social vine să anuleze toată jalea noastră mioritică. Deci, se poate trăi împărăteşte, câtă vreme vistieria ţării dă pe dinafară. Şi se vede că dă. Dar te întrebi, totuşi, cine o fi avizat şi garantat un asemenea salariu? Şi ce-o fi făcut cu atâta bănet? Ştim că preşedintele ţării are un venit net lunar de 6.702 lei (circa 1.500 de euro).

Cu toate că nu ne este la îndemână să ne dezmeticim uşor după explozia unei asemenea veşti, riscăm totuşi câteva întrebări de bun simţ - cu atât mai mult justificate pe timp de criză - pentru cei care au numit-o şi plătit-o pe respectiva funcţionară, ce s-a înfruptat cu această sumă exorbitantă din bugetul României, timp de şase ani.

Aţi convenit cumva, cu persoana care "supraveghea Asigurările", să investiţi aceşti bani, pe ascuns, în vreo organizaţie caritabilă - mă rog,