Femeia însărcinată şi fătul au nevoie de o alimentaţie cât mai echilibrată şi cât mai puţin artificială în cele nouă luni.
Femeile „junk food" au copii „junk food", atrăgea atenţia anul trecut un articol publicat în revista Federaţiei Societăţilor Americane de Biologie Experimentală (FASEB). Bebeluşii ale căror mame au consumat frecvent alimente procesate în timpul sarcinii se vor simţi mai tentaţi să consume acelaşi tip de alimente nesănătoase, după înţărcare.
O altă problemă este obiceiul mamelor de a se hrăni „cât pentru doi". Studiile realizate în Statele Unite au arătat că micuţii ale căror mame consumă multe grăsimi în sarcină au un exces de ţesut adipos şi sunt mai predispuşi să devină obezi. De fapt, „alimentaţia zilnică a femeii însărcinate trebuie să fie similară alimentaţiei sănătoase pentru femeia neînsărcinată, cu un plus de aproximativ 300 de calorii în ultimul trimestru, singura perioadă în care gravida trebuie să mănânce mai mult", după cum spune medicul nutriţionist Adrian Copcea de la Clinica Asteco din Cluj-Napoca.
Ce alimente trebuie evitate
Femeia însărcinată trebuie să consume aceleaşi grupe alimentare, în aceleaşi proporţii ca şi în afara sarcinii. Astfel, principala sursă de calorii va fi reprezentată de carbohidraţi (orez, paste făinoase, de preferinţă integrale), urmată de proteine (lactate, peşte, carne, dar nu mezeluri) şi de grăsimi (uleiuri vegetale, dar nu hidrogenate, sau animale, dar în cantitate mică). Fructele şi legumele sunt recomandate în aceeaşi proporţie, de cinci porţii pe zi.
Potrivit indicaţiilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, femeile însărcinate trebuie să consume cu prudenţă cafea, ceai, cacao şi cola. Mai mult de trei-patru ceşti de cafea pe zi şi mai mult de 200 ml de cola zilnic se pot asocia cu o greutate mică a bebeluşului la naştere.
De asemenea, femeia însărcinată nu are
