Cristian Tudor Popescu a cerut marţi, într-un editorial intitulat "Aştept memoriile lui Pistol Vesel", reintroducerea pedepsei cu moartea pentru cei care comit acte precum criminalul de la Dorobanţi. "Solicit - a câta oară? - un lucru în calitate de cetăţean. Aş vrea să văd testată în România o statistică dintre cele care ţi se aruncă în faţă când ceri suprimarea unor inşi ca trăgătorul de la Coafor: cum că introducerea pedepsei cu moartea nu reduce numărul agresiunilor ucigaşe. Să văd câţiva inşi din ăştia, fani Moarte, aşa, nereduşi cum or fi, făcuţi sită la zid. Ce eroare judiciară mai e posibilă, ca să iau altă marotă a celor care protejează asasinii, în cazul Vlădan?", s-a întrebat editorialistul.

gândul a făcut, luni, un sondaj pe Facebook pe tema pedepsei capitale. Fără a avea pretenţiile unei cercetări sociologice, rezultatul a arătat că subiectul nu-i lasă pe oameni indiferenţi şi că există o tendinţă de susţinere pentru reinstituirea pedepsei cu moartea în România: 2.398 de persoane au votat pentru, în timp ce 1.142 s-au exprimat împotrivă. Un sondaj de opinie realizat în 2010 de Asociaţia Pro Democraţia a arătat că 91% din românii chestionaţi ar fi în favoarea reintroducerii pedepsei cu moartea dacă ar fi chemaţi la un referendum pe această temă. Este vorba despre acelaşi studiu din care a reieşit că 94% dintre români ar dori retragerea cetăţeniei romilor care comit infracţiuni în străinătate şi 88% voiau pedeapsă penală pentru cei care critică religia.

Scurt istoric

Pedeapsa cu moartea, existentă acum în legislaţia a peste 50 de ţări, a fost adoptată în România în perioada dictaturii lui Carol al II-lea (1938) şi a fost redescoperită de regimul comunist. În era comunistă, ea se aplica pentru 19 infracţiuni, şi anume: crimele împotriva păcii şi omenirii, trădarea de patrie, omorul săvârşit prin cruzimi sau asupra mai multor persoane