Majorarea salariilor, prin creşterea directă sau reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, poate fi benefică, întrucât va susţine consumul, componenta cu cea mai slabă revenire anul trecut, dar numai în condiţiile în care Guvernul va găsi resursele financiare necesare, apreciază Lucian Croitoru

Consilierul guvernatorului BNR a argumentat că economia a crescut în 2011 cu mai mult de 2%, ceea ce a dus la constituirea unui spaţiu fiscal, dar rămâne la părerea că aparatul bugetar nu a fost suficient restructurat şi îşi menţine estimarea că surplusul de personal s-a situat la 400 - 500.000 de salariaţi, din care au fost disponibilizaţi mai puţin de jumătate.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, în Parlament, că puterea are datoria de a găsi soluţii ca în jurul datei de 1 iunie să fie "reîntregite" salariile bugetarilor.

"Sunt consecvent cu ceea ce am anticipat la momentul tăierii salariilor bugetarilor, că o reversare completă a acelei reduceri nu va putea avea loc mai devreme de 18-24 de luni, ceea ce înseamnă jumătatea acestui an", a continuat Lucian Croitoru.

Oficialul BNR spune că Executivul poate creşte salariile bugetarilor atât prin reducerea CAS la angajat, cât şi prin majorări directe, dar a evitat să se pronunţe dacă bugetul poate susţine o acoperire integrală a diferenţei rămase între salariile actuale ale bugetarilor şi nivelul salarial din iulie 2010.

După reducerea salariilor cu 25% în iulie 2010, bugetarii au primit anul trecut o majorare salarială cu 15%, iar pentru refacerea completă a veniturilor iniţiale ar urma să mai beneficieze de o creştere cu circa 16%.

O majorare directă cu 16% ar însemna o cheltuială suplimentară de personal de peste 3 miliarde de lei în acest an, adică o creştere anuală cu 6,4 miliarde lei, pornind de la o anvelopă salarială de 39,8 miliarde lei, nivel înscris în bugetu