Banca centrală are o rezervă substanţială de bani tipăriţi "de câteva zeci de procente" din masa monetară, dar aceşti bani nu creează inflaţie pentru că sunt puşi la păstrare pentru vremuri grele, de panică bancară, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
În anii '90, când România nici nu apărea pe radarele investitorilor internaţionali, BNR a asigurat necesarul de finanţare prin tipărire de bani, cu preţul unei inflaţii galopante. Acum inflaţia a coborât la minime istorice, de sub 3%. "O panică bancară se tratează cu munţi de bani vizibili, nu cu sfaturi sau teorie monetară. Este un fenomen iraţional. Am trăit câteva panici bancare, în 1992, în 1994, iar ultima de proporţii a fost în 2000 şi nu am tratat-o cu sfaturi. Dacă la ghişeu, unde sunt mai mulţi oamenii care vor să îşi retragă banii, ai cumva neinspiraţia să ţii o predică despre cât de periculoasă este tiparniţa de bani, nu poţi decât să amplifici panica şi cererea de numerar creşte", a declarat Isărescu la o conferinţă privind relaţia dintre masa monetară şi inflaţie.
Guvernatorul, care se află la conducerea BNR de aproape 22 de ani, a explicat că numerarul "din rezervă" nu creează inflaţie, exprimându-şi speranţa că nu va fi folosit. "Nu înseamnă că numerarul respectiv creează inflaţie, sperăm să nu fie folosit. Este un stoc de rezervă indispensabil pentru funcţionarea sistemului de plăţi."
Teza legată de tipărirea de bani prinde repede la publicul cu educaţie nespecializată în teoria monetară, a spus guvernatorul BNR, amintind că au existat perioade în istorie în care s-au tipărit bani "în neştire", în perioada celor două războaie mondiale, când băncile centrale aveau relaţii directe cu publicul şi făceau plăţi.
Tiparniţa de bani are însă acum o altă conotaţie. "Omul nespecializat în teoria monetară înţelege că BNR tipăreşte bancnote şi este un lucru rău. Se u
