Patru membri ai parlamentului elveţian cer un referendum în care populaţia să se pronunţe în privinţa gestionării rezervei de aur a ţării. Una dintre propuneri vizează păstrarea integrală a aurului în ţară.
Elveţia are o rezervă uriaşă de aur - 1.040 de tone, de zece ori mai mare decât rezervele României, de 104 tone (păstrate, în parte, în seifurile din subsolul BNR). O parte importantă a acesteia este ţănută însă peste hotare, o practică a multor ţări care îşi trimit aurul în special în Statele Unite.
Potrivit propunerii parlamentarilor elveţieni, cetăţenii din Ţara Cantoanelor vor fi chemaţi să se pronunţe la referendum în privinţa a trei măsuri. Prima vizează păstrarea aurului elveţian în Elveţia. Cea de-a doua, interzicerea oricăror vânzări de aur de către banca centrală a Elvţiei. A treia propunere vizează obligarea băncii centrale să păstreze în aur cel puţin 20% din rezervele valutare ale ţării. În prezent, cele 1.040 de tone de aur, evaluate la 56,3 miliarde de dolari, reprezintă doar 16% din rezervele valutare ale ţării.
Îngrijorate de situaţia aurului păstrat peste hotare sunt şi autorităţile din Germania, ţară care deţine o rezervă de 3.400 de tone, valorând, la preţurile actuale, peste 180 miliarde de dolari, de trei ori mai mare decât cea elveţiană şi a doua ca mărime din lume. Potrivit cotidianului Bild, Germania ar putea cere un audit al rezervelor de aur depozitate la Frankfurt, Paris, Londra şi la Federal Reserve Bank din New York, în condiţiile în care 60% din totalul rezervelor sunt plasate peste hotare, cea mai mare parte la New York.
Interesul tot mai mare pentru aur, al cărui preţ a crescut rapid, în condiţiile în care în SUA şi în Europa s-au tipărit cantităţi uriaşe de bani în ultima perioadă pentru salvarea băncilor, dar şi îngrijorările privind felul în care Rezerva federală americană gest