Mai sunt câteva luni până la schimbarea de gardă la conducerea Chinei, iar disputele asupra reformării statului încep să se încingă

Reformiștii chinezi n-au avut cei mai buni ani. Având o economie atât de puternică, ultima preocupare a guvernului a fost să intensifice lupta împotriva grupurilor de interese care se opun schimbării. Se pare totuși că vin și pentru ei vremuri mai bune: la finalul lui 2012, întreaga conducere a Partidului Comunist va fi reînnoită, iar reformiștii speră că prejudecata conform căreia schimbarea de lideri presupune întotdeauna o perioadă de precauție și de neasumare a riscurilor va fi infirmată.

În încercarea de a-și promova cauza, au sponsorizat realizarea a două rapoarte în care și-au expus planurile de schimbare pe termen lung. În primă fază, Banca Națională a Chinei a publicat, pe 23 februarie, un calendar al activităților de liberalizare a piețelor de capital, întins pe zece ani. Acesta ar veni în ajutorul antreprenorilor chinezi care vor să achiziționeze companii străine și ar contribui la deschiderea internațională a pieței bursiere, a celei de obligațiuni și a pieței imobiliare.

Patru zile mai târziu, și Banca Mondială (BM) s-a alăturat cauzei lor. Pe 27 februarie, instituția a publicat, în colaborare cu un think-tank guvernamental, Centrul de Cercetare pentru Dezvoltare (CCD), un raport de 468 de pagini care aduce argumente în favoarea cauzelor reformiste, de la impulsionarea mobilității forței de muncă la încurajarea autonomiei companiilor de stat și acordarea de drepturi sporite fermierilor. Studiul concluzionează că, dacă aceste măsuri nu sunt luate cu repeziciune, China riscă să se lase prinsă într-o „capcană a clasei mijlocii“, inflația și instabilitatea putând duce la stagnare economică.

Uite cine vorbeşte

Mai important decât ce se zice este cine zice. Banca centrală este de mult văzută ca un a