Foto: Thinkstock Unică în grădina Edenului, stăpână absolută în vremea pierdută a matriarhatului, războinică (amazoană) în miturile şi legendele Greciei Antice, Brunhildă a ceţurilor nordului, Cleopatră peste toată suflarea urmaşilor nemuritorilor faraoni, Elenă a Troiei, Isoldă a deznădăjduitelor iubiri, Julietă a dragostei eterne, FEMEIA a făcut ca totul să se mişte în jurul ei, a tulburat minţile regilor şi împăraţilor lumii şi-a înflăcărat simţirea cu har a poeţilor. I s-au scris ode, i s-au înălţat imnuri, i s-au dăruit comori.
A fost zeiţă, sfântă, regină. Dar indiferent pe ce palier existenţial s-ar fi aflat, indiferent în ce licărire istorică, a fost înainte de toate MAMĂ. În pântecul ei s-a înnodat firul lumii şi din pântecul ei s-a zămislit toată stirpea omenească. Acum, când imperiile şi regatele s-au colbuit de praful istoriei, când luceferii nu se mai lasă ademeniţi de pe înaltele bolte cereşti de trecătoare Cătăline, când mările nu mai suspină de dorurile urgisitului Tristan, ai zice că femeii i s-a luat totul. Dar nu-i aşa, fiindcă dincolo de toate grandorile ori înălţările efemere, femeii i-a rămas de-a pururi DRAGOSTEA, ce cu generozitate o risipeşte, făcând să înflorească viaţa în jurul ei, fie că este mamă, iubită, soră sau bunică. Şi cum azi îi serbăm ziua, pentru toate bucuriile dăruite, pentru toate visele, speranţele şi gândurile mărturisite sau ascunse în străfundurile inimii, Jurnalul Naţional, în prag de primăvară, îi oferă un mărţişor şi-o declară „Omul Zilei” pe ea, FEMEIA, eterna poveste.
Foto: Thinkstock Unică în grădina Edenului, stăpână absolută în vremea pierdută a matriarhatului, războinică (amazoană) în miturile şi legendele Greciei Antice, Brunhildă a ceţurilor nordului, Cleopatră peste toată suflarea urmaşilor nemuritorilor faraoni, Elenă a Troiei, Isoldă a deznădăjduitelor iubiri, Julietă a dragostei eterne, FEMEIA
