Banca centrală a recunoscut la începutul acestei săptămâni, cu jumătate de gură, prin vocea viceguvernatorului BNR Cristian Popa, că nu a prevăzut amploarea recesiunii din 2009, an în care economia s-a prăbuşit cu 7,1%, iar veniturile bugetare au căzut cu 5%. Departe de realitate au fost şi prognozele FMI şi ale guvernului.
Rămâne de văzut dacă pentru 2012 se vor adeveri estimările de creştere economică pentru România într-un context internaţional incert, în care pentru zona euro se anticipează recesiune. Dinspre Guvern şi BNR vin discursuri liniştitoare, presărate cu aşteptări încurajatoare.
"Era foarte greu pentru noi să «citim» în decembrie 2008 că economia se va duce de la +8 la -7%. Nu am văzut, trebuie să recunoaştem. În 2009 ne-am dat seama că recesiunea o să fie foarte profundă. Norocul a fost că nu s-au îndeplinit prognozele pe care le-am făcut cu FMI şi Comisia - ce arătau o contracţie de -10%", a declarat recent Cristian Popa, viceguvernator al BNR responsabil cu politica monetară.
Dacă bugetul pe 2009 ar fi fost construit mult mai conservator, pe o scădere a PIB, măsurile de restructurare a sectorului public şi iniţiativele de stimulare a economiei ar fi putut să fie luate mai devreme. Şi poate s-ar fi putut evita adâncirea crizei în 2010, iar economia ar fi fost într-o situaţie mai bună acum.
La ce a folosit aşa-zisul plan anticriză adoptat de Guvernul României în 2009? Verdictul dur l-a dat Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), unul dintre participanţii la pachetul financiar de 20 mld. euro contractat de România în primăvara anului 2009: "Stimulentele pentru economie au fost mai degrabă imaginare decât reale; puţine proiecte au fost pornite, iar efectul asupra creşterii economice a fost neglijabil".
Tot BERD a spus că, de fapt, valoarea finanţării contractate în 2009 - "centura de siguranţă
