Din bătrâni s-a pomenit ca astăzi femeile să împartă colăcei copiilor pentru sufletul celor ce s-au stins, iar bărbaţii să bea câte un pahar cu vin pentru Sfinţii Mucenici.
„Gospodinele fac bradoşei (bradoşi, brăduţi), din cocă fiartă, mânjiţi cu miere, cu nucă presărată şi îi împart copiilor. În unele locuri din Oltenia, se mai obişnuieşte ca bradoşii să fie făcuţi din cocă de cozonac şi apoi să fie copţi în cuptor“, a povestit Dumitru Nicolae, directorul Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj.
Tot astăzi, se ard gunoaiele şi se afumă cu o cârpă curtea şi anexele ca să ţină departe şerpii. Pământul e lovit cu bâta, copiii sar peste foc şi se rostesc descântece care să gonească gerul.
Potrivit tradiţiei, pe 9 martie, ţăranii treceau plugul prin foc şi îl scoteau în faţa casei.
Încep zilele Moşilor, cu 44 de pahare băute de bucurie că s-a dus iarna şi se instaurează timpul frumos. Moşii se încheie pe 17 martie, de Sf. Alexie, cel despre care se pvesteşte că a deschis pământul pentru a scoate căldura la suprafaţă.
Sfinţii Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie. Se povesteşte că în vremea geto-dacilor au fost 44 de mucenici.
