După anul 1989, „România liberă" a revenit la tradiţia ziarului editat în 1877 de August Treboniu Laurean şi de Duiliu Zamfirescu.

Virgil Lazăr, la 81 de ani, este un adevărat senior al presei româneşti. Din anul 1950, el publică cu regularitate în paginile „României libere". El a fost redactor în Cluj-Napoca, Sibiu, Timişoara, dar a lucrat şi în Bucureşti, iar după căderea comunismului a devenit membru în consiliul de administraţie al societăţii care edita ziarul. Virgil Lazăr a fost, alături de personalităţi precum Doina Cornea ori Adrian Marino - cu care a colaborat în mod direct -, una dintre personalităţile care au militat pentru democratizarea vieţii publice a României. Ediţia nouă a ziarului şi-a luat ca linie, imediat după 1989, şi înaintaş „România liberă" înfiinţată în 1877. Şi, ca lumea să ştie despre ce este vorba, o cercetătoare de la Biblioteca Academiei a publicat, săptămână de săptămână, în programul Radio-TV editat de RL şi inclus în ziar, articole din acel ziar tipărit de August Treboniu Laurian - în care publicase şi Duiliu Zamfirescu foiletoane...

În conflict cu minerii

Iar în momentul în care ortacii lui Miron Cozma au venit, la chemarea lui Ion Iliescu şi Petru Roman - a cărui telegramă am văzut-o în gara din Câmpia Turzii, telegramă prin care cerea să se pună la dispoziţia acestora vagoanele necesare -, ziarul „România liberă" a fost una dintre ţintele lor. Minerii au atacat brutal redacţia „României libere"aţâţaţi de femeile de la „Casa Scânteii", manipulate de agenţii fostei Securităţi. Dar întâmplarea a făcut că cineva, mi se pare că Mihai Creangă, l-a cunoscut pe securistul care, îmbrăcat miner, îi conducea şi, astfel, masca potrivit căreia Securitatea n-a avut nici o implicare în venirea lor a căzut. Dar aceasta n-au avut de unde s-o ştie doi redactori tembeli şi neocomunişti trimişi de ziarul local din Cluj s