În 1973 era lansată la apă, în Şantierul Naval Galaţi, nava Râmnicu Vâlcea. Istoria acestei nave se confundă cu cea a flotei României. După aproape trei decenii de navigat, Râmnicu Vâlcea nu s-a predat şi străbate în continuare oceanele lumii. De data aceasta, nu sub pavilion românesc, ci nord-coreean.

Nava, care are indicativul IMO 7328554 (indicativul IMO este pentru vapoare un fel de CNP pentru persoane) era echipată cu un motor de 8.000 de cai putere, cu care putea dezvolta o viteză de 15 noduri, avea o lungime de 106 metri şi o capacitate de încărcare de 4.800 tone. A aparţinut ani buni companiei de stat Navrom, iar după 1990, anul care a marcat începutul sfârşitului pentru flota maritimă românească, a trecut la compania Romline, controlată tot de stat. A rămas aici până în anul 1998, când a fost vândută pentru 1,10 milioane dolari către Roliship Constanţa, o companie privată care mai achiziţionase două cargouri româneşti din aceeaşi clasă: Sousa şi Saveni. După reparaţii importante, Râmnicu Vâlcea s-a reîntors pe mare. Între timp, a fost şi rebotezată. Din vechea denumire, Râmnicu Vâlcea, au rămas numai primele trei litere, restul fiind vopsite în culoarea navei, astfel că noul nume a devenit, simplu, RIM. Tradiţia care spunea că vapoarele flotei româneşti poartă denumirea câte unui oraş al ţării apusese de mult.

Atacată de piraţi

Bătrâna doamnă a flotei româneşti a trecut şi prin momente tragice. În februarie 2010 a fost atacată şi capturată de piraţi. Atât nava, cât şi echipajul ei au rămas prizonieri până în iunie 2010, când echipajul a preluat controlul asupra navei şi a reuşit să scape din golful Aden cu ajutorul unei nave de război care făcea parte din Operaţiunea Atalanta (care are ca scop crearea unui culoar sigur de navigaţie în Golful Aden). România liberă ediţia de SE v-a prezentat pe larg povestea răpirii, aşa cum a fost