Poziţia lui Dan Şova privind pogromul de la Iaşi i-a înfuriat pe experţii istorici care cercetează problema Holocaustului în România. Sursa: AGERPRES
Pogromul de la Iaşi, a cărui existenţă a fost negată într-o emisiune televizată de către purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Şova, este dovedit de sute de documente, mărturii şi de descoperirea recentă a unor gropi comune, explică, într-un interviu EVZ, istoricul Adrian Cioflâncă, de la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol". Acesta a coordonat o echipă de cercetători care, în noiembrie 2010, a scos la iveală osemintele a 36 de evrei executaţi în iunie-iulie1941 şi aruncaţi într-o groapă comună, lângă localitatea Popricani.
EVZ: Cum vă explicaţi apariţia în spaţiul românesc a unor afirmaţii despre Holocaust ca cele făcute de dl. Şova?
Adrian Cioflâncă: Doar apropiaţii d-lui Şova ştiu dacă acesta practică idei precum cele expuse în mod curent şi dacă totul ţine de un accident sau de convingeri. În momentul în care a exprimat enormităţile ajunse de faimă naţională părea destul de convins. Silviu Brucan a fost întrebat la un moment dat dacă ştia, în perioada stalinistă, de grozăviile comunismului şi a mărturisit că s-ar fi putut informa, doar că nu a vrut să ştie.
La fel, sunt oameni care nu vor să cunoască istoria Holocaustului deşi au avut de unde se informa – în România, nu neapărat la Washington.
Pe de altă parte, vedem cât de influentă este totuşi literatura negaţionistă produsă de un Gheorghe Buzatu (instrument al Securităţii folosit împotriva istoricilor Holocaustului, după cum arată dosarul său de la CNSAS despre care vorbeşte Andrei Muraru în ultimul Anuar IICCMER), un Ion Coja sau un Teşu Solomovici. Şi cât de nocivă este toleranţa autorităţilor faţă de astfel de cazuri, deşi au la îndemână o lege şi reglementări internaţionale pe care le pot utiliza.
Dov