Se povesteşte că, în dimineaţa asta, patruzeci de sfinţi au bătut cu ciomegele în pământ ca să intre gerul, iar alţi patruzeci au făcut acelaşi lucru ca să scoată afară căldura şi să răsară iarba verde.Marcată în calendarul ortodox cu o cruce neagră, ziua de azi aduce în casele românilor sărbătoarea creştină a Sfinţiilor 40 de mucenici din Sevastia, laolaltă cu străvechi practici de pomenire a moşilor de neam şi de provocare a primăverii. Cărţile sfinte spun că pe vremea împăratului Lichinie, în Sevastia, cetatea Armeniei, trăia un voievod cumplit pe nume Agricolae şi că acesta avea o armată formată din 40 de soldaţi, toţi creştini. Prinzând de veste, voievodul i-a silit să se lepede de dreapta credinţă pentru a se închina idolilor. Refuzând să o facă şi încălcând astfel porunca, soldaţii au fost supuşi unor torturi de neimaginat. Au fost ţinuţi o noapte într-un râu îngheţat, le-au fost zdrobite fluierele picioarelor, iar după ce şi-au luat cununa muceniciei de la Hristos, trupurile lor au fost arse pe rug şi aruncate într-un râu.
În calendarul popular, sărbătoarea poartă numele de Mucenicii, Măcinicii, Moşii de Mărţişor, Sfinţişorii sau Sâmbra plugului, ultima denumire evocând începutul noului an agricol. În unele locuri se crede că Babele, capricioase şi imprevizibile, mai zăbovesc încă trei zile pe la noi însă, în majoritatea zonelor, începând de astăzi, Zilele Babelor lasă locul Zilelor Moşilor. Despre acestea se spune că ar fi mai bune, mai călduroase şi mai senine precum sufletul Moşilor. Mucenici sunt spiritele acestor strămoşi mitici, cărora femeile le pregătesc şi le aduc ofrandă preparate rituale ce urmează a fi consumate în context ceremonial sau împărţite de pomană la biserică. Poartă numele de mucenici, măcinici, brânduşi, brânduşei, bradoşi, sfinţi şi sfinţişori, şi au forma de opt, de albină, de porumbel sau chiar
