Trei femei care n-au mai urcat niciodată pe-o scenă stau în fața unor necunoscuți, într-un spațiu străin lor, și vorbesc despre un moment al vieții lor. Un moment într-o succesiune de episoade cu scenariu asemănător, care fac parte din experiența lor cotidiană: evacuările chiriașilor din casele naționalizate și, ulterior, retrocedate din cartierul Rahova-Uranus. „Punctul culminant“ – ceea ce activează conștiința Cristinei (Eremia), a lui Gabi (Dumitru) și a lui Cami (Cornelia Ioniță) ca membre ale unei comunități și nu cu victime individuale (deși nu despre condiția de victimă ar trebui discutat, de vreme ce ea nu e deloc interiorizată) – este evacuarea Centrului Comunitar laBOMBA din vara lui 2011. Evacuările în sine au fost tema constantă pe care artiștii implicați în ceea ce mai tîrziu a devenit Inițiativa Ofensiva Generozității au abordat-o din 2006 încoace: Rahova-Uranus este zona cea mai extinsă din București în care chiriașii Statului, majoritatea romi (dar aici subiectul nu e o comunitate etnică, ci una socială), sînt dați afară din locuințele repartizate de autorități și nu li se oferă nici o alternativă, nici măcar temporară, deși sînt familii avînd copii și fără rude sau alte proprietăți (sau rudele lor sînt și ele printre evacuați/evacuabili). Există riscul, atunci cînd faci un spectacol pornind de la situația reală care te afectează direct și privilegiind o singură voce, ca spectacolul acela să pară o pledoarie pro domo, iar atenția privitorului să se mute mult prea departe de ceea ce se petrece în profunzimea gestului artistic. Iar acest risc există, evident, și în Fără sprijin. Cristina (Eremia) și soțul ei au pus la dispoziția comunității și a artiștilor care lucrau în Rahova spațiul unei foste discoteci, transformat, astfel, în atelier intermitent de croitorie, sediu pentru workshop-urile destinate copiilor din zonă, studio de repetiții și scen