Vlad Hogea In 2005 atrageam atentia asupra ”Dictaturii Nulitatilor”: ”Trebuie reprimata, fara intarziere, mentalitatea care a facut posibila asocierea acestor nulitati, grupusculul acesta agresiv, apt sa-si impuna regimul dictatorial asupra majoritatii morale, care se refugiaza in blazare si tacere culpabila, facand partie starpiturilor, impostorilor si lichelelor. Guvernarea Romaniei este vidata de valoare: isi impun mediocrele idei si puncte de vedere nu varfurile, ci loazele generatiei noastre inegale”.
De fapt, nu eram departe de concluziile la care ajunsese Mircea Eliade, in 1937: ”Clasa noastra conducatoare, care a avut fraiele destinului romanesc de la intregire incoace, s-a facut vinovata de cea mai grava tradare care poate infiera o elita politica in fata contemporanilor si in fata istoriei: pierderea instinctului statal, totala incapacitate politica. Nu e vorba de o simpla gainarie politicianista de un milion sau o suta de milioane furate, de coruptie, bacsisuri, demagogie si santaje. Este ceva infinit mai grav, care poate primejdui insasi existenta istorica a Neamului Romanesc: oamenii care ne-au condus si ne conduc nu mai vad. Intr-una dintre cele mai tragice, mai furtunoase si mai primejdioase epoci pe care le-a cunoscut mult incercata Europa – luntrea statului nostru este condusa de niste piloti orbi. (...) Nici nu mai gasesti cuvinte de revolta. Critica, insulta, amenintarea – toate acestea sunt zadarnice. Oamenii acestia sunt invalizi: nu mai vad, nu mai aud, nu mai simt. Instinctul de capetenie al elitelor politice, instinctul statal, s-a stins”.
Suntem in 2012. Ce e de facut cu acesti ”piloti orbi”, care ne duc la dezastru? Cat vor mai sta deoparte elitele autentice ale Iasului universitar, in vreme ce nulitatile pun orasul si judetul pe butuci? Unde e ”dezvoltarea durabila” de care se vorbeste peste tot? Lipsa de viziun