Pe multiple căi, Sorin Dumitrescu, Marin Gherasim şi Silviu Oravitzan porneau, la jumătatea anilor 70, pe urmele lui Mircea Eliade ori Petre Ţuţea sau însoţindu-l pe Nichita Stănescu, la redefinirea relaţiei artistului cu sacrul ca o căutare a centrului, dar şi ca o nevoie de descifrare a temeiurilor lumii şi, implicit, ale artei. Demersul lor avea, în ciuda cenzurii, un larg şi profund ecou în toate mediile artistice.
Peste decenii, Onisim Colta şi Dan Palade vor continua demersul intelectual şi etic, în egală măsură, dar în spiritul unui discipolat liber, redefinind arhetipurile, fiecare în felul şi cu mijloacele sale. Astfel, Palade va dezvolta o fertilă reconsiderare a profanului care dezvăluie - în chiar sfera peisajului industrial - nebănuite valenţe emoţionale în care materia picturală converteşte metafizic subiectul.
Curatorul Doina Mândru l-a invitat criticul Mihai Plămădeală să prezinte acest eveniment, care se desfăşoară la parterul şi în cuhnia palatului Mogoşoaia, duminică de la ora 16.00. Pe multiple căi, Sorin Dumitrescu, Marin Gherasim şi Silviu Oravitzan porneau, la jumătatea anilor 70, pe urmele lui Mircea Eliade ori Petre Ţuţea sau însoţindu-l pe Nichita Stănescu, la redefinirea relaţiei artistului cu sacrul ca o căutare a centrului, dar şi ca o nevoie de descifrare a temeiurilor lumii şi, implicit, ale artei. Demersul lor avea, în ciuda cenzurii, un larg şi profund ecou în toate mediile artistice.
Peste decenii, Onisim Colta şi Dan Palade vor continua demersul intelectual şi etic, în egală măsură, dar în spiritul unui discipolat liber, redefinind arhetipurile, fiecare în felul şi cu mijloacele sale. Astfel, Palade va dezvolta o fertilă reconsiderare a profanului care dezvăluie - în chiar sfera peisajului industrial - nebănuite valenţe emoţionale în care materia picturală converteşte metafizic subiectul.
Curatorul Doina Mândru l