În 2007, la Valencia, pe coasta de est a Spaniei, şampania curgea în valuri. Astăzi, portul care a servit drept bază pentru cea de-a 32-a Cupă a Americii, şi a costat regiunea 1,8 miliarde de euro, este pustiu.

Valencia, mult timp citată drept un model de bună gestionare economică de către Partidul Popular (PP, conservator), care guvernează regiunea din 1995, este astăzi arătată cu degetul. Pentru datoria ei, aproape 20% din PIB-ul său, cea mai mare în Spania.

Pentru deficitul ei, de 4,6% în 2011. Şi pentru „utilizarea abuzivă a fondurilor publice", care a marcat ultimul deceniu, potrivit economistului Vicent Soler, citat de cotidianul „Le Monde".

Ansambluri faraonice scoase la mezat

La Ciudad de las Artes y las Ciencias, complex cultural ambiţios proiectat de arhitectul Santiago Calatrava pe malul râului Turia, a costat contribuabilii1,3 miliarde de euro, iar acum a ajuns lăcaş de căsătorii, pentru a recupera ceva din investiţie.

La Benidorm, parcul de distracţii tematic Terra Mitica, inaugurat în 2000, a costat aproape 400 de milioane de euro; regiunea încearcă să se descotorosească de el pentru 65 de milioane, în timp ce un plan social ameninţă posturile a peste jumătate dintre angajaţii acestuia.

„În ultimii zece ani, am ales să ne îndatorăm pentru a putea concura cu celelalte regiuni", se justifică explică vice-preşedintele regiunii, José Ciscar . „Am construit 500 km de drumuri, 420 şcoli şi 8 spitale în opt ani, precum şi zeci de staţii de epurare.

Iar marile evenimente au avut o rentabilitate socială evidentă, au permis crearea de 271 000 de locuri de muncă şi au atras 69 de milioane de vizitatori din 1998 încoace", mai spune Ciscar.

Bula imobiliară a distrus industria tradiţională

Sindicatele nu sunt de acord cu această interpretare. „Ni s-a vândut o socie