E ingrijorator ca marii jurnalisti si-au pierdut cheful, flerul si profesionalismul de altadata. Iata au trecut cateva zeci de ore de la discursul dlui Basescu in fata camerelor reunite ale Parlamentului si pedaleaza in continuare pe aceleasi marote: cresterea dubioasa a salariilor, parlament unicameral, reforma administrativa si constitutionala, vot uninominal pur intr-un singur tur, energie, minerit... Mai lipsea incalzirea globala.
Inca n-au invatat, nici dupa sapte ani, ca discursul e pentru spectatori si cititori, iar politica o face mereu dl Basescu asa cum stie el mai bine.
Presa nu mai musca
Dupa atatea batalii si incontrari de suma nula, presa pare a-si fi tocit dintii, iar acuzele unui presedinte in "delir grandomaniacal", atotcunoscator si atotfacator au ajuns apa de ploaie. Ne-am obisnuit cu ele ca faurarul cu scanteia. Era chiar atat de greu de inteles ca dl Basescu a depasit faza?
Dupa acumulari cantitative, vorba nepieritorului Karl Marx, a trecut la salturi calitative si-si propune sa lase si Domnia Sa o dara in politica romaneasca si in istoria lumii: faureste grijuliu un viitor cel putin la fel de luminos fiului sau duhovnicesc preaiubit, Mihai Razvan Ungureanu, ucenic stradalnic si robace, desemnat(?) ca mostenitor, ca apoi sa se ocupe de soarta Europei.
Lectia intai
Prima lectie i-a fost pregatita din vreme, cu concursul unor parlamentari cuminti si ascultatori, iar mosteanul a primit-o cu demnitate si aleasa supunere, cu o vioiciune nemaiintalnita a privirilor, semn ca a inteles: marele diriguitor trebuie sa fie lider tare si infailibil.
Ce a hotarat el ramane batut in cuie. Sa arate supusilor ca in casa lui canta un singur cocos, iar gainile se executa fara cracnire. Ca trebuie sa se priceapa la toate, sa spuna fiecaruia ce are de facut si cum. Dar sa fie clar: el
