Atunci când o nuanţă de roşu se numeşte simplu „roşu Valentino“, influenţa ta în modă nu mai poate fi pusă sub semnul întrebării. Cu atât mai mult când eşti cunoscut ca „ultimul imperator“.

Numit de cei din industrie „ultimul imperator", Valentino este o raritate a lumii modei. A construit de unul singur un adevărat imperiu care, în mai bine de cinci decenii, nu a făcut altceva decât să devină tot mai puternic. Valentino Clemente Ludovico Garavani s-a născut la 11 mai 1932 în oraşul Voghera din regiunea italiană Lombardia. Pe lângă pictură şi arhitectură, designul a devenit rapid una dintre pasiunile sale, chiar din timpul şcolii primare. Şi-a făcut ucenicia la mătuşa sa, Rosa, care avea un atelier alături de Ernestina Salvadeo, mătuşa artistului grafic Aldo Giorgini, care i-a fost şi coleg de şcoală.

După ce a terminat studiile la Academia de Arte din Milano, Valentino s-a mutat la Paris pentru a-şi face un nume în lumea modei. S-a înscris la prestigioasele École des Beaux-Arts şi Chambre Syndicale de la Couture Parisienne. A ales să devină ucenicul lui Jacques Fath, unul dintre cei mai influenţi creatori de modă haute couture din perioada postbelică.

A continuat cu o ucenicie la Balenciaga, una dintre cele mai renumite case de modă din lume. A lucrat apoi pentru creatorul de origine egipteană Jean Desses. Aici, Valentino i-a fost asistent contesei Jacqueline de Ribes, pe care o ajuta să-şi transpună ideile în schiţe. În întreaga perioadă, Valentino se ocupa şi de aranjarea vitrinei şi de găsirea clienţilor pentru prezentările private.

După cinci ani petrecuţi aici, Valentino a plecat în termeni nu tocmai buni, certându-se cu şefii pentru că a rămas mai mult decât trebuia într-o vacanţă la Saint Tropez. A fost „salvat" însă de bunul său prieten, Guy Laroche, pentru care a lucrat timp de doi ani. A decis să se întoarcă în Italia în 1