Economia Brașovului este departe de ceea ce își propune: un județ economic de top, în contextul în care, oficial, Brașovul este pol de creștere economică. Conform unei analize economice, județul nostru este abia pe locul 27 în privința excedentului bugetar produs de localitățile din Brașov, la finele lui 2010, cu 49 de milioane de lei.
„Care sunt criteriile dupa care evaluam rezultatele alesilor nostri locali? Cum ne dam seama ca primarii pe care i-am votat au facut lucruri bune pentru orasele lor? Daca sunt gospodari sau nu? Una din modalitati este sa vedem cati bani reusesc sa aduca in plus pentru judetul lor. Aceasta este una dintre cele mai importante etape economice“, notează cei de la Econtext.
Practic, a fost urmărită executia bugetelor locale in fiecare judet din tara in anul 2010, acestea fiind cele mai recente date regionale. Concret, cum au incheiat judetele Romaniei anul 2010 din punct de vedere financiar. Pe plus sau pe minus. Și cu cat.
Dupa cum era de asteptat, cel mai mare surplus a fost consemnat in Bucuresti: 442,9 milioane de lei. Dar acest lucru a avut loc pentru ca Bucuresti are cel mai mare numar de contribuabili si cel mai ridicat numar de agenti comerciali. Însă, acest lucru spune foarte multe pentru Brașov, situat departe de vârful acestui clasament, după multe județe considerate sărace, cum ar fi Harghita, Mureș, Tulcea, Suceava, Neamț, Bistrița-Năsăud, Argeș sau Ilfov.
Economia Brașovului este departe de ceea ce își propune: un județ economic de top, în contextul în care, oficial, Brașovul este pol de creștere economică. Conform unei analize economice, județul nostru este abia pe locul 27 în privința excedentului bugetar produs de localitățile din Brașov, la finele lui 2010, cu 49 de milioane de lei.
„Care sunt criteriile dupa care evaluam rezultatele alesilor nostri locali? Cum ne dam seama ca primarii p
