Coborand dinspre Ulita Goliei spre Piata Unirii, in vadul raspantiei mereu aglomerate, in preajma piedestalului statuii domnitorului Alexandru Ioan Cuza - unde politicienii timpului promiteau multe si se implineau putine - in vremurile de mult trecute ale vechiului Iasi, isi faceau cuib cele mai renumite berarii si restaurante unde multi dintre participantii la marile manifestatii revendicative isi gaseau alinare.
Spatioase, cu saloane adanci cat niste hangare, locantele erau astfel construite incat sa inghita toata suflarea intrunirilor din piata.
Fostul hotel d'Europe, chiar pe colt dinspre Ulita Goliei, condus de mai multi antreprenori, devenise celebru sub mana faimosului Bush, hotelierul care-i daduse viata. Renumele sau bun, primirea calda si prietenoasa atrageau pe mai toti vizitatorii Iasilor. Au poposit aici ilustri calatori, hotelul fiind adesea pomenit in memoriile inaintasilor.
Aici a fost gazduit si Ion Luca Caragiale, adesea vizitator al orasului, devenit chiar iesean adoptiv, cum singur se considera intr-o scriere.
Hotelul, avand si un restaurant cu acelasi bun renume, se poate spune ca mesele locantei nu duceau lipsa de musterii. Si totusi, existenta restaurantului nu era simpla; in jur il concurau cateva bacanii inzestrate cu sala de aperitive in dosul pravaliei, unde musterii credinciosi (gazetari, scriitori, profesori, doctori, boieri, politicieni), coborati din jilturile Parlamentului - ca sa-i vada lumea - erau intampinati cu apetisante mezeluri ori bucati de jambon, salamuri fine si icre, asezate pe o felie de paine, de langa care nu lipsea un paharel cu licori dumnezeiesti de la Cotnari, Valea Adanca, Galata, Uricani si cine mai stie de prin ce podgorii cu vita de vie adusa din Rai.
Desfatari cu zaharicale
Printre vestitele restaurante ale vremii (Europa, Luther, Azuga, Zimb
