Bucureştiul, Ilfovul, Timişul, Clujul, Constanţa, Prahova, dar şi Argeşul sau Bihorul au avut exporturi şi importuri de ordinul miliardelor de euro. La polul opus, cu cea mai slabă activitate de comerţ exterior (sub 100 de milioane de euro) se regăsesc judeţe cu un grad de industrializare mai redus, cum ar fi Gorj sau Mehedinţi, se arată într-o analiză a companiei de consultanţă Golden Mind&Spirit.

Capitalizarea urgentă a Eximbank cu un miliard de euro pentru lansarea unor linii de creditare în vederea sprijinirii companiilor exportatoare pentru ca acestea să-şi poată susţine activitatea între efectuarea comenzii şi încasarea de plăţi și încurajarea exporturilor în cazul IMM –urilor prin relaxare fiscală sunt două soluții identificate de consultanți în vederea încurajării exporturilor. Astfel, dacă orice IMM care exportă o marfă produsă în România ar avea reduse la jumatate taxele şi impozitele aferente activităţii respective, accentul s-ar muta de pe importuri pe exporturi. În opinia acestora, stimularea exporturilor este o necesitate în acest moment în care există riscul reintrării în recesiune, iar motorul pe care l-ar constitui pentru economia românească creşterea exporturilor nu poate fi înlocuit de nicio altă măsură. Cele mai recente date centralizate de Institutul Naţional de Statistică arată că în primele zece luni din 2011 cele mai multe judeţe cu deficit comercial extern se regăseau în Moldova şi în centrul ţării, ca şi în zonele de graniţă: - Cele mai mari excedente comerciale – situaţii favorabile în care exporturile depăşesc importurile – se regăseşte în Argeş, cu un plus de peste 1,2 miliarde de euro, Olt (+523 milioane de euro) şi Timiş (+342 miliarde de euro); - Cel mai mic excedent comercial a fost înregistrat în Gorj, cu 4,3 milioane de euro; - Cele mai mari deficite comerciale – situaţii nefavorabile în care importurile depăşesc exportur