Cum este mai bine? Gratis sau pe bani? La prima vedere, nici nu prea are sens să punem asemenea întrebări. Tot la prima vedere, răspunsul ar trebui să fie: "Depinde". Cu toate acestea, unii gândesc şi acţionează ca şi cum ar fi siguri că ei ştiu mai bine. "Gratis!".

Nicăieri nu observăm mai clar acest lucru ca în cazul dezbaterii politicilor publice. Populiştii - o specie la modă în vremurile confuze - au o soluţie uniformă. Gratuitatea. Spitale gratis, şcoli gratis, mâncare la pacheţel gratis.

Desigur, ştim cu toţii că nimic nu este, în cele din urmă, gratis. Cineva plăteşte, mai devreme sau mai târziu. Dar altceva doresc să arăt astăzi. Anume cât de scump e un lucru gratuit.

Bunurile gratuite sunt, de regulă, destul de dificil de analizat de către economişti. De ce? Pentru că ele nu se supun, cel puţin la suprafaţă, aritmeticii elementare. Atunci când cumpărăm un covrig, lucrurile sunt clare. Dăm un leu şi primim covrigul. Dar când primim, gratuit, o pereche de ciorapi de lână, tricotaţi, de la mătuşa Aglaia?

Răspunsul unor economişti este acela de a analiza aceste bunuri prin lentilele schimbului economic clasic. În fond, mătuşa Aglaia a cumpărat lână şi andrele pentru a tricota perechea de ciorapi. Timpul ei are, şi acesta, o valoare economică. Etc.

Această abordare este utilă, însă limitată, pentru că producţia, mişcarea şi consumul bunurilor gratuite sunt, adesea, guvernate şi de alte logici decât acelea ale schimbului economic. Mai ales de Merit şi de Noroc.

Să rămânem la exemplul ciorapilor tricotaţi. Important aici nu e atât preţul firului de lână, cât faptul că Marinică, cel care primeşte cadoul, l-a meritat. Percepţia meritului este chiar esenţială pentru multe bunuri. Decoraţii, diplome, un inel de logodnă.

Norocul, de asemenea, face o diferenţă esenţială în alte cazuri. Situaţia tipică: Loteria. Ne supărăm când v