"Functia de presedinte a fost cea mai mare umilinta a vietii mele", a declarat Traian Basescu, dumnica, la un post de televiziune. Mai mult, pentru a nu lasa dubii, presedintele a precizat ca "am fost un om demn care a fost jignit intruna".
Nu cred ca este cazul sa-i plangem de mila sefului statului. Prin 2004, multi dintre cei care-l huiduiesc astazi i-au fost alaturi si il ovationau in baile de multime pe care Traian Basescu le facea la acea vreme. A ajuns presedinte. Si, pentru ca i-a placut, a mai vrut o data, in 2009. Ei, la aceasta perioada a mandatului face probabil referire Traian Basescu, legat de umilinta, cand cota de incredere populara a scazut sub 10%.
Dar, dupa cum ne spune seful statului, jignirile si umilinta au fost compensate cu misiunea functiei. Care a fost acea misiune? Aceea de a fi "presedintele tuturor romanilor", dupa cum spunea tot domnia sa. Si, a fost nu numai presedinte, ci si prim-ministru al romanilor. Ce soarta nenorocita trebuie sa fi avut Traian Basescu sa anunte poporul acesta "lenes", format in mare parte din "tampiti" scosi pe banda rulanta din scoli, masurile de austeritate, taierile de salarii cu tot ce a urmat, vezi Doamne, pentru a depasi criza, care intre noi fie vorba, nu a fost impresionata de aceste masuri. Dimpotriva, dupa cum spun specialistii, ar putea urma o noua recesiune. Dar asta e o alta poveste.
Am putea crede totusi, ca in acesti ultimi ani Traian Basescu s-a simtit jignit. Pentru ca a fost persoana publica injurata mai mult decat oricine. Atentie, jignit, nu umilit. Cred ca nimeni nu l-a umilit pe Traian Basescu mai mult decat a facut-o el insusi. Oare nu s-a umilit cand marinar fiind, care cutreiera marile lumii, pentru a mai face un ban, cara jeansi, cafea, tigari si carpete plusate cu Rapirea din Serai? Nu a fost o umilinta a fostului marinar sa mai impinga cate o spaga vam
