Nu-l suspectez pe dl. Lăzăroiu de partizanat orb, care i-ar întuneca strălucita minte de analist politic. Ci doar cred că își ia aspirațiile drept prognoză. Logic, nu se poate întâmpla ce spune dânsul. În viața reală însă se pot petrece mult mai multe lucruri decât ne putem noi imagina.
La alegerile locale se distribuie prin vot universal patru tipuri de demnități: președinți de consilii județene (41), primari (3.179), consilieri județeni (1.373), consilieri locali (40.297). În lista de mai sus, am pus în paranteze numărul respectiv din 2008. Au apărut modificări, dar nu sunt atât de mari încât să modifice tabloul de ansamblu.
În 2008, USL de azi (PSD+PNL+PC) a câștigat 22 de mandate de președinte de CJ (54%), 1.844 de mandate de primari (58%), 749 de mandate de consilieri județeni (54%) și 20.666 de mandate de consilieri locali (51%).
Oricine poate observa că alegerile locale din România sunt, de fapt, compuse din două tipuri electorale: alegeri uninominale (pentru președinți de CJ și primari) și alegeri pe liste (pentru consilieri, inclusiv consilierii de sector în București).
Alegerile nominale au o formulă bine cunoscută – lupta se dă întotdeauna între deținătorul mandatului (primar, președinte CJ, deputat, senator, președinte) și aspiranții la mandat. Într-o proporție mare (uneori 60-70%), deținătorii mandatelor reușesc să se realeagă. Motivul e simplu: electorii îi cunosc, știu ce să se aștepte de la ei, îi compară cu aspiranții pe care nu îi cunosc. Electoratul încearcă să elimine riscul asociat cu schimbarea și decide, de foarte multe ori, să continue cu deținătorul mandatului – dacă acesta a obținut un scor satisfăcător la aprecierea generală a modului de îndeplinire a mandatului și dacă nu a devenit un migrant politic.
Alegerile pe liste sunt strict determinate de indicatorii naționali ai partidelor care prezintă listele respect