Romanele scriitoarei Herta Müller, care a obţinut în 2009 premiul Nobel pentru Literatură, continuă să fie traduse şi publicate în Franţa. La ora decernării acestui premiu Herta Müller era puţin cunoscută în Franţa, dar acum presa o elogiază fără rezerve.
Suplimentul literar de săptămîna trecută al cotidianului Le Monde salută pe o întreagă pagină apariţia în limba franceză, la editura Gallimard, a romanului "Animalul inimii", tradus din germană de Claire de Oliveira.
Un alt roman al Hertei Müller, "Leagănul respiraţiei" a apărut acum în limba franceză în colecţia "Folio" (cu titlul "La Bascule du souffle"), colecţie destinată marelui public, cu un preţ mai mult decît moderat.
Articolul din Le Monde despre Herta Müller este scris de un trimis special al ziarului la Berlin, Florence Noiville. Ea povesteşte pentru publicul francez întreaga aventură literară a scriitoarei.
Sunt reluate mai toate episoadele vieţii sale, de la copilăria petrecută în satul de svabi din Banat în care s-a nascut, Nitzkydorf pîna la plecarea în Germania, în 1987. Evident, este prezentata în context atmosfera din anii dictaturii ceausiste si primele conflicte dintre Herta Müller si putere (aceasta din urma avînd deseori chipul fostei politii politice, a "Securitatii").
"După uzină voiam să devin coafeză. Dar era imposibil. Saloanele de coafură interesau prea mult serviciile secrete. Ele sunt locuri de influenţă" îi mărturiseşte la un moment dat Herta Müller trimisei speciale a ziarului, în, contextul confesiunilor despre primii săi ani "în cîmpul muncii", cînd a lucrat într-o uzină.
Din toate aceste confesiuni se construieste treptat, pentru publicul francez, chiar si pentru cel care nu este interesat de romane, imaginea unei epoci sumbre, cînd germanii din România erau practic "cumpăraţi" de fosta Germanie federală iar tranzacţia avera un preţ: 5000 d
