Pictorul ardelean, câştigător a mai multor premii naţionale şi internaţionale, a înlocuit pânza cu un material atipic: capota de Dacia 1300. Titlul expoziţiei – "Tronicart 1300" – a fost inspirat de firma de dezmembrări auto a cumnatului său, de unde şi-a procurat "materia primă" – 56 de capote de maşină: "Mi s-a părut interesant să lucrez cu capotele de Dacie, sunt evident altceva decât pânza şi m-au dus la o abordare diferită, tematic şi cromatic".
De la realităţi sociale şi politice ale României comuniste la figuri marcante ale ortodoxiei româneşti, la speranţele şi ameninţările erei nucleare şi la Dacia însăşi, derizoriu obiect al dorinţei, Gheorghe Ilea invită privitorul într-un univers intim, recognoscibil prin prisma contextului istoric. Lucrările expuse pe metereze redau imagini familiare, cu o însufleţire care te absoarbe precum şi compoziţii abstracte, a căror semnificaţie e rezervată exclusiv artistului: "E o expoziţie legată de propriile amintiri, subordonate unor cerinţe plastice, unor rezolvări de pictură care ţin strict de suprafeţe colorate, de compoziţie", mărturiseşte artistul.
Clişee şi poveşti de familie
Textele inserate pe piesele dezafectate fac referire la Republica Socialistă România, la replici clişeizate sau la poveşti de familie. Ironia şi autoironia textelor şi umorul frust ("Soţia cinstită face casa fericită/Şi soţul?") sunt prezente ca mecanisme de protecţie într-o lume dictatorială şi absurdă. "Ele sunt dublate de o afecţiune camaraderească (imagini ale artistului şi ale bunului său prieten Komives Andor), de o oarecare duioşie cu accente familiale (lucrări precum "Primul nostru televizor" sau "Şura noastră de la Bucea"), de dramatism stăpânit sau de o calmă nostalgie a copilăriei (transpunerea imaginilor din revista Cutezătorii). Una peste alta, capotele lui Ilea compun imaginea, fi
