Dezmorţirea primăvăratică ce ne tot dă târcoale de câteva zile frăgezeşte în noi o apreciabilă doză de în­gă­duinţă. Probăm astfel pervers părerea de mai bine, oricât de înşelătoare ar fi ea. Iar în minciuna asta coclită la călduţ încape, ca ingredient minor, şi fotbalul nămolos pe care tarabele diviziei mitice ni-l livrează cu nejustificată generozitate. Partidele cu care a debutat cea de-a 20-a etapă a campionatului au luat peste picior orice tentativă de a privi cu seriozitate evenimentul. Am asistat la nişte glumăciuni de meciuri care au demonstrat, dacă mai era cazul, că şi umorul involuntar poate fi unul de bună calitate.

Chiajna, echipă care şi-a dopat orgoliul co­mu­nal, în etapa trecută, pe împiedicarea neaş­teptată a Oţelului, a deplasat la Vaslui oarece pretenţii pentru un nou rezultat surprinzător. Dar n-a mai fost să fie. Idan Baruch a demonstrat foarte repede că este un portar extrem de primitor şi astfel meciul aproape că a început de la scorul de 3-0 pentru moldoveni. Meciul a început cum a început şi s-a terminat cu 4-0 pentru Vaslui. Scor numai bun pentru ca Laurenţiu Regheampf să găsească scuza unor erori de arbitraj. Prin respectiva remarcă antrenorul Chiajnei s-a făcut de râs rău de tot. Dar lansarea porumbelului i-a făcut şi pe alţii să ho­ho­tească. Nu s-a abţinut nici Adrian Porumboiu, cel care s-a ales cu replica Anei Maria Prodan. O replică pe măsura denivelărilor care o caracterizează pe managerista chiajnistă. Şi, de aici, să te ţii bă­lă­căreală. Dar, mai ales, să te ţii sincerităţi. Sincerităţi d-alea de centură, sincerităţi d-alea care caracterizează de minune fotbalul pe orizontală, fotbal la care unii se pricep mai bine decât alţii.

Primarul Chiajnei, Mircea Minea, înfuriat de zvonul unor pariuri mişeleşti, a ameninţat că va desfiinţa echipa în situaţia în care acestea se vor confirma. Ameninţarea pare însă uşor