Miniştrii Finanţelor din zona euro şi-au dat luni seara avizul final pentru cel de-al doilea acord de asistenţă pentru Grecia şi şi-au îndreptat atenţia asupra Spaniei, cerând guvernului de la Madrid să-şi asume o ţintă mai ambiţioasă de deficit bugetar pentru acest an, transmite Reuters.

Grecia, epicentrul crizei datoriilor de stat din zona euro, a finalizat luni conversia obligaţiunilor deţinute de creditorii privaţi în titluri cu maturitate mai îndelungată, cu o valoare nominală cu peste 50% mai scăzută, datoria statului elen fiind astfel redusă cu mai mult de 100 miliarde euro.

Încheierea schemei de restructurare parţială a datoriilor de stat ale Greciei a permis miniştrilor Finanţelor din zona euro să acorde aprobarea finală pentru cel de-al doilea program de asistenţă externă a statului elen, menit să ajute Atena să se finanţeze până în 2014.

"După cum s-a convenit, zona euro şi FMI vor angaja finanţare suplimentară oficială de 130 miliarde euro pe perioada 2012-2014", a declarat într-o conferinţă Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogroup, forumul miniştrilor de Finanţe din zona euro.

Juncker a adăugat că, datorită participării în număr mare a creditorilor privaţi ai Greciei la conversia de obligaţiuni, datoria ţării ar trebui să scadă până în 2020 la 117% din PIB, faţă de ţinta oficială de 120,5% din PIB asumată anterior. În prezent, datoria de stat a Greciei este de aproximativ 160% din PIB.

Astfel, odată cu aparenta rezolvare a problemelor urgente ale Greciei, oficialii zonei euro şi-au îndreptat atenţia către Spania. Guvernul spaniol a modificat recent ţinta de deficit bugetar pentru acest an la 5,8% din PIB, faţă de obiectivul de 4,4% din PIB asumat anterior faţă de partenerii europeni, după ce Cabinetul anterior a ratat cu o marjă semnificativă ţinta stabilită pentru 2011 - 8,5%, fa