Adevărul.ro vă prezintă încă un fragment din scrisoarea scrisă de Carmen Bejan unui judecător de la Tribunalul Arad. Cu mult tupeu, criminala aproape că îl ia la rost pe judecătorul care „nu știe condițiile din penitenciar”. Carmen Bejan reclamă lipsa medicamentelor, a mâncării și a condiților de igienă.

Scrisoarea redactată de Carmen Bejan este structurată pe capitole, ideea principală a mesajului fiind strigătul de eliberare din arest. „În primul rând îmi fac griji pentru sănătatea copilului meu, atât fizică, precum și psihică. Sarcina este o stare foarte delicată, atât pentru mamă, cât și pentru copil, orice contact cu exteriorul poate duce la efecte pozitive sau negative asupra fătului. De ce consider eu că sistemul penitenciar nu este potrivit pentru creșterea și maturizarea fătului? Să vorbim prima dată despre medicație. De când am rămas gravidă singurele medicamente care mi-au fost date de penitenciar au fost 10 comprimate filmate de calciu, în rest, tot ce am avut nevoie a trebuit să îmi cumpăr din banii din cont, bani proprii. Dacă nu aveam bani, ce făceam? Rămâneam fără medicamentația necesară? Pentru că penitenciarul nu o poate asigura. Atunci de ce se țin femei gravide aici? Sau nu îi pasă nimănui de viitorul copilui, care are nevoie atât de vitamine, cât și de alte lucruri pe care penitenciarul nu le poate asigura?”, scrie Carmen Bejan.

„Ce s-ar fi întâmplat dacă pierdeam sarcina?”

La capitolul „mâncare” studenta criminală este nemulțumită că timp de două săptămâni nu a primit mâncare vegetariană. „În legătură cu mâncarea, eu sunt vegetariană, iar convingerile mele religioase nu îmi permit să consum carne deloc. Când a fost verificat faptul că întradevăr sunt gravidă, am fost trecută la regim de mâncare distrofic, iar mâncarea respectivă conține carne. Deși s-a știut situația mea, penitenciarul totuși m-a trecut la alt re