O practică extrem de scandaloasă–aşa caracterizează preşedintele francez obiceiul acelora care aleg avantajele naţionalităţii franceze, dar evită dezavantajele impozitării în Franţa. Şi îi numeşte pe aceşti oameni "exilaţi fiscali". Aşa ceva trebuie să se oprească!, afirmă Nicolas Sarkozy, aflat în plină campanie electorală.
În termeni practici, şeful de la Elysee ar vrea ca francezii din străinătate să dea fuguţa la Fiscul francez şi să spună ce impozite plătesc în statul de reşedinţă. Dacă acestea ar fi mai mici decât cele din Franţa, atunci exilaţii ar trebui să vireze diferenţa în conturile ţării mamă. Totuşi, purtătoarea de cuvânt a preşedinţiei a ţinut să precizeze că un asemenea scenariu nu ar presupune o posibilă renunţare coercitivă la naţionalitatea franceză, ci doar o urmărire din partea autorităţilor fiscale pentru recuperarea diferenţelor din impozite.
Deocamdată, discursul lui Sarkozy cu pronunţată tentă populistă pare a da roade, conform unui sondaj publicat recent. Actualul preşedinte l-ar depăşi cu 0,5% pe contracandidatul său socialist, Francois Hollande, pentru prima dată în ultimele luni.
Rusia: Munca adevărată abia începe (The Guardian)
Este foarte uşor să spunem ce nu au reprezentat ultimele trei luni de proteste din Rusia. Ele nu sunt o reeditare a Primăverii Arabe. Nu sunt o variantă a revoluţiei portocalii din Ucraina şi nici măcar nu sunt un fenomen naţional.
De fapt, protestele declanşate de alegerile parlamentare de anul trecut au avut efecte numai în capitala Federaţiei Ruse. Moscova este singura regiune în care Vladimir Putin nu a avut majoritate de voturi la recentele prezidenţiale. Totuşi, la fel de greşit ar fi să catalogăm manifestaţiile anti Kremlin drept un miraj. Este evident că modelul putinist de „stabilitate” a fost compromis definitiv. Dovada acestei afirmaţii se va vedea la următo
