Primarii celor şase comune din nordul Argeşului şi-au dat mâna şi au accesat un proiect european prin care vor să “sufle” turiştii de pe Valea Prahovei

Cârnaţi şi pastramă, urdă şi caş, murături şi cozonac, aşa sună meniul pe care câţiva primari din nordul Argeşului îl scot la înaintare ca să-i atragă pe turişti. Şi asta nu numai la zile de sărbătoare, ci permanent. Scopul declarat este acela de a lua „caimacul” Văii Prahovei. La loc de cinste stă ţuica, ţinută musai la butoi de dud şi servită din ploscă.

Ca să li se ducă faima, locuitorii celor şase comune din nordul Argeşului: Arefu, Cicăneşti, Albeştii de Argeş, Corbeni, Valea Danului şi Valea Iaşului vor să le spună tuturor de oferta lor, chiar şi celor din afara graniţelor.

Proiect de peste 900.000 de lei

Totul face parte dintr-un proiect european care poartă numele „Valea superioară a Argeşului, comori din lada de zestre”, accesat de cele şase primării care s-au constituit într-o asociaţie, numită „Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Molivişul”. Valoarea totală a programului este de 933.857 de lei, iar implementarea a început în luna februarie, cu promovarea în mass-media, continuând la sfârşitul săptămânii trecute cu o conferinţă de prezentare.

Ca să-i atragă pe vizitatorii din judeţ, din ţară şi din străinătate, iniţiatorii proiectului vor să pună mai mult în lumină obiectivele turistice cu care nordul judeţului este celebru în toată lumea, respectiv Transfăgărăşanul, cetatea lui Dracula de la Poenari, dar şi „marea din Carpaţi”, aşa cum este supranumit Lacul Vidraru. Localnicii ştiu că, pentru a ajunge lumea la ele, trebuie să aibă pe unde, aşa că trag speranţe că autostrada Bucureşti – Sibiu, care trece prin Curtea de Argeş, se va construi cândva. Parcă pentru a le mai alina această nemulţumire, chiar la începutul acestui an, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drum