Nu-mi propun să răspund la întrebarea dacă Steaua a meritat sau nu să învingă la Cluj. Din moment ce a înscris un gol mai mult decît U, probabil a meritat. Reamintindu-ne însă că i-a zburat de două ori glonțul pe la ureche spre final, la bara lui Grozav și la ratarea lui Tony din 5 metri, nu-i exclus să fi fost mai corect un rezultat de egalitate.

Oricum, răpunsul nu mai contează. Important e că abordînd sezonul cu două succese consecutive în deplasare, Steaua s-a apropiat de podium. Practic, a intrat în lupta pentru titlu, afirmație inspirată de realitate, nu de grandomania lui Gigi Becali. Asta însă nu înseamnă că Steaua va și cîștiga campionatul. Poate va izbuti, poate nu, rămîne de văzut și nu-i treaba mea. Dar suporterii să nu zică hop cît n-au sărit încă pîrleazul!

Repetînd isprava de la Mioveni, la Cluj a marcat tot Rusescu, puncherul care, de la patron citire, “a dormit pe teren în prima repriză, pe parcursul căeia, stranie coincidenţă !, a înscris unicul gol al întîlnirii! Să trecem însă în pas alergător peste părerile lui Becali, care nu s-a sfiit să-l dojenească iarăşi pe golgeterul Rusescu ca să-l mai laude o dată pe cvasiinexistentul Tatu! Nu-i întîia oară de bănuit că nici ultima, cînd Gigi pare să nu înțeleagă ce se întîmplă pe gazon. Doar că ne-am obișnuit cu analizele și premonițiile specialistului care cerea recent, cu voce tunătoare, scoaterea definitivă din lot a lui Tătărușanu, portarul care a avut și luni seara cîteva intervenții magistrale, salvatoare.

Între altele, Rusescu a spus după partidă că luînd 3 puncte pe malul Someșului, “l-am ajutat și pe Ilie Stan”. Remarcă justă de bun-simț. Dincolo de ea, n-ar strica să precizăm însă că nu-i normal, nu-i logic, ca tehnicianul amintit să tremure la fiecare meci. Să trăiască permanent sub amenințare. Să și simtă mereu postul în pericol. Numai că intuiți replica?, așa stau lucruri