Rata anuală a inflaţiei a coborât în februarie la un nou minim istoric, de 2,59%, creşterea preţurilor de consum faţă de ianuarie fiind de 0,64%. În timp ce inflaţia atinge minim după minim, economia dă semne de oboseală, frânând vizibil.
Preţurile mărfurilor alimentare şi nealimentare au urcat în februarie cu 1,2%, respectiv cu 0,4%, iar tarifele serviciilor s-au majorat cu 0,1% faţă de prima lună a anului, potrivit datelor anunţate de Institutul Naţional de Statistică.
Majorarea salariilor bugetarilor programată pentru a doua parte a anului se conturează ca un factor care ar putea antrena o creştere a consumului, cu impact pozitiv asupra creşterii economice, dar ar putea antrena şi uşoare presiuni inflaţioniste.
Analiştii anticipează pentru a doua parte a anului reluarea creşterii preţurilor, adică inversarea trendului dezinflaţionist, o influenţă urmând să aibă şi producţia agricolă mai slabă faţă de cea din 2011, precum şi ajustarea unor preţuri administrate şi creşterea cotaţiei petrolului pe pieţele internaţionale. Însă, cel mai probabil presiunile inflaţioniste se vor menţine la un nivel moderat, pe fondul unei creşteri a PIB net inferioare potenţialului real de creştere al economiei româneşti.
Resuscitarea economiei vs. inflaţie
La nivel internaţional au circulat opinii ale unor specialişti care indică soluţia unei inflaţii mai mari pentru resuscitarea economiei, prin creşterea cheltuielilor curente de consum şi scăderea ratelor reale ale dobânzii. În plus, o rată mai mare a inflaţiei poate acţiona şi în sensul reducerii poverii îndatorării.
Actualul context ridică întrebarea dacă nu ar fi mai important pentru România să ţintească crearea de locuri de muncă şi creşterea economică sau să continue ţintirea unei inflaţii cât mai mici. Unii analiştii susţin că o inflaţie mai mare pentru sprijinirea creşterii econ
