● Radu Ţuculescu, Femeile insomniacului, Editura Cartea Românească, 2012.

Romanul precedent al lui Radu Ţuculescu, Stalin, cu sapa-nainte(2009), era povestea unei singure zile din viaţa unui bărbat părăsit de soţia plecată la muncă în Spania, rămas să-şi crească singur fiica adolescentă şi confruntîndu-se cu ceea ce părea a fi începutul crizei vîrstei mijlocii. Tot un bărbat singur este şi protagonistul acestei novella, Septimius Ilarie zis Timi, un bărbat fără cine ştie ce calităţi fizice, dar un tip cît se poate de agreabil, calm şi discret, ordonat şi meticulos, bucătar pasionat, care are cultul prieteniei, este îndrăgostit de blues şi profesează ca jurnalist sportiv (după ce, în adolescenţă, a scris şi publicat poezii). Timi este ceea ce se cheamă un om bun şi la locul lui, care ştie să-i asculte pe ceilalţi, îi face să se deschidă în faţa lui, oferindu-le o binefăcătoare senzaţie de confort. Pînă şi insomniile lui sînt expresia acestei permanente disponibilităţi de a se oferi celorlalţi la orice oră din zi şi din noapte: „Uşa apartamentului rămîne descuiată, pentru ca orice prieten sau şi o simplă cunoştinţă să intre, în caz de nevoie, şi să găsească un temporar adăpost. Poate soseşte omul dintr-un alt oraş în miez de noapte şi nu are cameră rezervată la hotel ori nu are chef de hotel; poate nu-şi găseşte cheile de la garsonieră ori nu-l mai lasă nevasta în apartament, supărată că a întîrziat ori a băut peste măsură. Poate vrea să i se destăinuie lui Septimius ori pur şi simplu mai are chef de-o duşcă, două. Cumpără o sticlă de rachiu alb şi merge la Timi, intrînd în apartament fără nici o jenă, fără nici o reţinere. Aşa se întîmplă că, adesea, trezindu-se în miez de noapte, Timi descoperă în bucătărie un prieten zîmbitor care-l aşteaptă cu paharul plin şi cu o cafea aburindă, proaspăt făcută. Doar cînd vine cîte o femeie la el, Timi încuie uşa. Cel