E foarte bine că se înfiinţează o secţie în limba maghiară la UMF Târgu-Mureş. În felul acesta, o să se lămurească în sfârşit toată lumea că nu ajută la nimic.

Problema unei universităţi în limba maghiară e veche cât tranziţia. În anii '90 a creat mari valuri în societatea noastră şi, întotdeauna, când s-a ajuns pe punctul de a se lua o decizie, s-a găsit o formulă „combinată". Guvernul Radu Vasile, de pildă, a avut găselniţa „universităţii multiculturale", adăugând liniei de studiu în limba maghiară şi una în limba germană (deşi, la câţi etnici germani au rămas în România, e greu să găseşti un număr suficient de studenţi şi de profesori). Tot atunci s-a vorbit de o potenţială „Universitate Petöfi-Schiller" - doar aşa, ca să nu rămână maghiara „pură" şi să se sperie românaşii verzi că studenţii şi profesorii maghiari vor pleca spre Vest cu Ardealul în cârcă.

De la o vreme, subiectul părea îngropat: chiar dacă nu s-a înfiinţat o universitate „integral maghiară", în România se pot face studii superioare în limba maghiară. Între timp am intrat în UE, aşa că sunt destui tineri care merg şi studiază la universităţile din Ungaria. Aşa cum sunt destui (indiferent de naţionalitate) care merg la studii pe unde pot în Europa sau SUA - numai facultăţi bune să fie!

UDMR a dezgropat însă subiectul şi a şantajat cu ieşirea din coaliţia de guvernământ. Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a negociat şi a venit cu o soluţie. Unii o contestă (verbal sau în contecios administrativ), alţii (precum rectorul de la UMF) spun că e inaplicabilă, din lipsă de profesori. Din nou s-a apelat la acelaşi ambalaj al „multiculturalismului", pentru a nu da senzaţia că se merge prea departe cu autonomia maghiarilor: va exista şi o secţie în engleză. Proiectul e pus în dezbatere publică, vom vedea ce va ieşi.

Dar dincolo de toate aspectele legale şi administrative, rămâne o în