Orice ofiţer SRI când analizează datele trebuie să se axeze pe descoperirea acelor informaţii necesare pentru îndeplinirea sarcinilor asumate, după principiile „să ştii cine ştie" (know who knows) şi „să ştii unde să cauţi"

Nimic nu este ascuns ce nu se va descoperi. Emisiuni radio sau TV, presa scrisă şi publicaţiile de orice fel, tipăriturile, semnale neprelucrate, fotografii, casete, imagini satelitare, dar şi scrisorile personale - toate reprezintă surse de colectare a datelor pentru ofiţerii Serviciului Român de Informaţii. Totul, fireşte, de dragul securităţii naţionale. De natură privată sau nu, acestea au şi un „cod" anume sub care sunt cunoscute, respectiv „OSD".

Termenul de OSD vine de la Open Source Data şi împreună cu OSINF se află la baza OSINT. În traducere „liberă", OSINF se referă la datele corelate şi procesate în vederea realizării unei informări de interes general fiind vorba despre articole din mass-media, cărţi, dar şi comunicate. La rândul său, OSINT reprezintă conform specialiştilor SRI „rezultatele unui proces complex de prelucrarea OSD şi OSINF, ce presupune identificare, validarea surselor, colectare, coroborare şi analiză, în scopul elaborării de produse cu relevanţă în planul securităţii naţionale, care corespund cerinţelor specifice de intelligence". „Circuitul" se încheie cu Validated Open Source Intelligence OSINT - V, care au un grad ridicat de certitudine, „fie pentru că sunt realizate de un analist profesionist, fie pentru că provin din surse deschise sigure". Specialiştii Serviciului Român de Informaţii, prin natura meseriei pe care o desfăşoară, desigur, par să acţioneze pe principiul „nimic nu este ascuns ce nu se va descoperi", numărând presa, dar şi scrisorile personale printre sursele de informare.

Literatura gri şi datele geospaţiale

În clasamentul întocmit de specialiştii în domeniu, se arată că la ca