Minora este, în prezent, consiliată de un psiholog şi dată în grija bunicii. Acum s-a mutat la altă şcoală şi încearcă să îşi refacă viaţa.

„La fiecare şedinţă povesteşte cum o ademeneau, iar faţă de mamă are sentimente ambivalente, crede că ea trebuie să plătească pentru faptele sale, dar în acelaşi timp ştie că este şi fiinţa care i-a dat viaţă. A fost constrânsă să păstreze secretul. În cazul ei, situaţia diferă, astfel că şocul postul traumatic nu este atât de evident pentru că fata nu a fost forţată să facă nimic, ci ademenită", a spus psihologul care o consiliază pe minoră.

Singura persoană în care fata mai are încredere acum este bunica ei la care s-a şi mutat: "Pe 31 decembrie a venit la mine. Fugise de acasă, după ce fusese trimisă să cumpere pâine. Mama îi spusese că eu am murit. Aici mi-a spus că ea nu se mai întoarce acasă şi abia după două zile şi-a făcut curaj să ne povestească, mie şi unchilor ei, ce i s-a întâmplat. Imediat am anunţat poliţia. Fetiţa a crescut cu mine până la 5 ani. Atunci, în vacanţa de iarnă au luat-o, fiica mea şi soţul ei, spunând că o vor aduce înapoi în luna ianuarie, dar nu mi-au adus-o decât acum patru ani. În 2008, fiica mea a venit la mine cu amândouă fetele, şi a plecat înapoi numai cu cea mica, lăsând-o pe cea mare la mine", povesteşte bunica maternă a fetei, citatp de Adevărul

Vecinii femeii spun că aceasta se plângea zilnic pentru că fiica ei nu o lasă să îşi vadă nepoata, nici măcar la şcoală: "Se văita şi plângea în fiecare zi că fiica ei nu o lasă să îşi viziteze nepoata nici măcar la şcoală. De fapt, fata a fost luată după decesul bunicului său, faţă de care mama avea un respect ieşit din comun." Minora este, în prezent, consiliată de un psiholog şi dată în grija bunicii. Acum s-a mutat la altă şcoală şi încearcă să îşi refacă viaţa.

„La fiecare şedinţă povesteşte cum o ademeneau, iar