Micii fermieri din tarile in curs de dezvoltare intampina, in fiecare zi, consecintele diferitor capricii ale climei, inclusiv cele meteorologice. Ei sunt nu numai victimele dereglarilor climatice, dar si ai instabilitatii pietelor.
Este vorba de o jumatate de miliard de oameni angajati intr-o agricultura rudimentara. Ei pot reprezenta 60% din agricultura mondiala si livreaza aproximativ 80% din hrana propriilor lor tari sau ale celor vecine, scrie Project Syndicate.
Pe mana acestor oameni se afla mari intinderi de suprafete agricole ale planetei, neinfestate cu produse chimice si neafectate de poluarea industriala, in total 80% din solul cultivabil al Africii sub-sahariene si al Asiei. Daca vrem cu adevarat sa imbunatatim alimentatia si climatul planetei, acolo vom gasi singura sursa viabila.
Desi teribil de saraci, desi cumplit de neajutorati, totusi numai ei sunt in stare sa scoata alimente ecologice din pamantul lor si numai ei pot mentine conditiile de mediu, inca nealterat pe aceste vaste zone. Dar reusita unui asemenea deziderat este conditionata de masuri complexe privind mediul si masuri costisitoare privind intretinerea panzei freatice.
Solutiie sunt multe si ar fi hazardat sa ne avantam in detalii. Ele privesc, in mare, impiedicarea deteriorarii solului datorita eroziunii si inundatiilor, folosirea exclusiva a ingrasamintelor naturale, pentru a imbunatati textura si fertilitatea solului folosirea rationala bazei pomicole in culturile agroforestiere.
Testul rwandez
Testul a fost realizat in Rwanda, unde s-a demonstrat ca o crestere a productiei agricole se cupleaza perfect cu masurile de protejare a mediului.
Merita, citat cu titlu de exemplu, cazul regiunii Ngororero, unde un proiect sustinut de catre Fondul International pentru Dezvoltare Agricola a permis agricultorilor di