Consiliul European din 1-2 martie a blocat din nou aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen, in ciuda indeplinirii de catre cele doua state a tuturor criteriilor stabilite de tratatele europene. Aparent blocajul este urmarea vetoului olandez. Astfel Olanda incalca nesanctionata obligatia aplicarii cu buna-credinta a tratatelor.

In realitate, in spatele acestei opozitii stau si alte state ai caror lideri sunt prinsi in capcana discursului national-populist. Pe fondul crizei economice globale renationalizarea Europei devine amenintatoare. Compromisi de incapacitatea de a evita intrarea in recesiune sau deveniti impopulari din cauza masurilor de austeritate impuse de aceasta dar si sedusi de perspectiva ajungerii la putere pe valul nemultumirilor electoratului, tot mai multi politicieni par a fi gasit in euroscepticism reteta succesului. UE devine astfel tapul ispasitor al esecurilor nationale.

Olanda pretinde ca extinderea spatiului de libera circulatie a persoanelor in UE ar pune in pericol securitatea individuala si sociala a cetatenilor europeni, facand posibila invadarea Europei de valuri de imigranti impinsi aici de saracie sau de inclinatiile criminale intrinseci culturii lor (sic!). Coruptia din Romania si Bulgaria care, chipurile, ar impiedica aceste tari sa apere eficient granita externa a Uniunii, vine abia ca un argument complementar.

Sacrificarea libertatii de circulatie a persoanelor sub pretextul ca astfel securitatea si puritatea culturala a natiunilor europene ar fi salvate, este expresia curentului eurosceptic care marcheaza acum si campania electorala din Franta. Francezii au respins Tratatul constitutional printr-un referendum axat pe dezbaterea temelor nationale. Caz fara precedent, alegerile prezidentiale in curs aduc in disputa teme europene. Faptul ar fi salutar daca ar marca recunoasterea realitatii ca statele-natiu